Brasovul Nostru

Geografie

Municipiul Brasov, resedinta judetului, se afla in centrul tarii, in Depresiunea Brasovului, situat la o altitudine medie de 625 m, in curbura interna a Carpatilor, delimitat in partea de S si SE de masivele Postavaru care patrunde printr-un pinten (Tampa) in oras si Piatra Mare, la 161 km de Bucuresti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. In apropierea sa se gasesc localitatile Predeal, Busteni, Sinaia, Fagaras si Sighisoara. Municipiul are o suprafata de 267,32 km². Treptat, in procesul de dezvoltare, Brasovul a inglobat in structura sa satele Noua, Darste, Honterus (astazi cartierul Astra) si Stupini. De asemenea, pe langa Tampa, municipiul a mai inconjurat si Dealul Sprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetatii) si Dealul Pe Romuri, Stejarisul si chiar inglobeaza in structura sa varful Postavaru. Prin inglobarea in structura sa a varfului Postavaru,Brasovul este orasul aflat la cea mai mare altitudine din Romania.
Prin municipiul Brasov trec paraul Graft, (numit si Pietrele lui Solomon in partea lui superioara), paraul Valea Tei, Valea Racadau, Valea Plopilor cu Valea Scurta, Valea Florilor, Valea Gorganu, Raul Timisul Sec si Canalul Timis.
Flora municipiului nu difera de cea a judetului. Animalele salbatice sunt rare, traind retrase in padurile din imprejurimi. Turistii care se aventureaza in acestea sunt avertizati ca pot intalni ursi, lupi sau vulpi. Muntele Tampa este declarat rezervatie naturala (203,4 ha) care protejeaza cateva specii de plante rare si endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic exista mici suprafate cu vegetatie de stepa. Municipiul Brasov este singurul oras din lume care include in teritoriul sau administrativ o rezervatie naturala, muntele Tampa si un varf muntos vf. Postavaru.
In Brasov, vara si iarna dureaza aproximativ 50 de zile fiecare. Clima municipiului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in depresiune. Temperatura obisnuita de vara se situeaza in intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarna intre -10 °C si -2 °C. Deseori iarna, temperatura in Poiana Brasov ajunge la +15 °C (la soare), in aceasta statiune putand fi practicate aproape toate sporturile de iarna. Stratul de zapada prielnic pentru schiat dureaza aproximativ 71 de zile la Brasov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Biserica Neagra

Edificiu ce dateazea din  secolul XVI, cu numele initial de Biserica Sfanta Maria, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument arhitectural gotic din Romania.
Biserica a ars in anul 1384, iar reconstructia sa a durat pana in 1477. Un prim ctitor dupa o inscriptie descoperita in zidul bisericii il atesta pe Thomas despre care se spune ca a murit in anul 1410. Planul utilizat de catre arhitecti a fost acela de bazilica cu trei nave, egale ca inaltime, inscriindu-se in tipul de biserica-hala preferate in secolele XV-XVI in spatiul german, de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecti si mesteri.

Biserica Neagra este cea mai mare cladire de cult in stil gotic din sud-estul Europei masurand 89 de metri lungime, 38 de metri latime, 21 metri inaltime in interior si 40 metri inaltime in exterior. In aceasta biserica incapeau circa 5000 de persoane, cam cat era populatia orasului in epoca. Grav avariata dupa incendiul din 1689, Biserica Neagra este refacuta cu ajutorul unor mesteri veniti din Gdansk, pentru ca mesterii locali nu stiau sa inchida bolti de dimensiuni atat mari. Noile bolti sunt executate in stil baroc si nu in stil gotic.

Biserica Neagra mai este celebra si prin clopotnita sa ce adaposteste cel mai mare clopot din spatiul romanesc, un clopot din bronz de 6 tone. Biserica Neagra este cunoscuta si pentru marea sa orga (cea mai mare din sud-estul Europei) avand peste 4000 de tuburi. Corul sustinut de contraforti exteriori decorati cu edicole care adapostesc statui de sfinti reprezinta unul din putinele exemple de acest tip din Transilvania. Colectia de covoare orientale a Bisericii Negre constituie cea mai bogata colectie de acest fel din Romania. Daca sunteti in Brasov nu ratati concertele saptamanale de orga sustinute aici pe cea mai mare orga (marti, joi si vineri) din sud-estul Europei.

Casa Sfatului

Construita initial ca turn de veghe, a devenit primarie pe masura ce orasul s-a dezvoltat. In 23 decembrie 1420 se incheie un acord intre Adunarea Districtului Tara Barsei si breasla blanarilor privind construirea Casei Sfatului. Conform acestui acord reprezentantii breslei blanarilor brasoveni au ingaduit celor noua comune ale “Provinciei Tara Barsei” sa-si construiasca deasupra boltii de vanzare a breslei o camera pentru “acordarea dreptatii” si pentru sedintele magistratului.
Totusi proiectul s-a amanat din cauza invaziei turcesti din 1421, a distrugerii in mare parte a orasului, precum si a arestarii magistratului orasului Urmatoarea mentiune despre Casa Sfatului din Brasov sub numele de “Praetoriun” apare in 1503. Cladirea a cunoscut de-a lungul anilor multe modificari, multe dintre ele datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:

  • 5 iulie 1608 – un trasnet loveste turnul Casei Sfatului; incendiul s-a putut stunge doar cu vin, otet si lapte;
  • 17 iunie 1662 – un cutremur afecteaza puternic Casa Sfatului; turnul avea sa se prabuseasca in proportie de doua treimi;
  • 24 iulie 1682 – o furtuna puternica loveste din nou “turnul trompetistilor” (numit asa pentru ca un trompetist anunta trecerea fiecarei ore);
  • 21 aprilie 1689 – marele incendiu in urma asediului habsburgilor distruge o mare parte din cladire.
  • Dupa aproape un secol, in anul 1780, se incheie lucrarile de reconstructie a Casei Sfatului, aproximativ in forma din ziua de azi. Administratia orasului se muta din aceasta cladire in anul 1876, intr-o cladire noua situata la intersectia strazilor Republicii cu Mihail Sadoveanu.

La inceputul secolului al XX-lea, Casa Sfatului era sa fie demolata si inlocuita cu o cladire administrativa moderna. Acest lucru a fost evitat datorita unei campanii de presa pentru mentinerea vechiului edificiu istoric. Ultima modificare arhitecturala a Casei Sfatului a avut loc intre anii 1909-1910 cand acoperisul baroc a fost inlocuit de un acoperis piramidal, cu tigle colorate. Din anul 1950 cladirea gazduieste Muzeul Judetean de Istorie.

Cetatea Brasovia

Unul dintre cele sapte castele care a dat numele german al Transilvaniei: Siebenbürgen. Constructia aflata intre varful si saua Tampei se crede ca a fost construita in timpul cavalerilor teutoni, intre 1212 si 1218, sau a fost intarita in acea perioada.  A putut fi folosita, deasemenea, in 1241, de cateva familii de brasoveni sa se adaposteasca in ea din calea navalirii tatarilor. Si Mircea cel Batran si-a adapostit familia in anul 1395, inaintea declansarii razboiului cu turcii. Dupa 24 de ani, la 1421, cetatea devine loc de refugiu pentru populatia Brasovului, amenintata de sultanul Murad II. In acelasi an, cetatea este data ca zalog sultanului, turcii dominand de pe inaltime orasul. Fortificatia devine astfel periculoasa pentru brasoveni si intreaga zona. Dupa ce reusesc s-o rascumpere cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, orasenii decid daramarea acesteia. Pietrele rezultate au fost folosite la intarirea cetatii din vale, care tocmai se construia.

Ruinele cetatii

„Cetatea se compune dintr-o incinta din piatra si un fel de mic bastion poligonal pe latura vestica, in varful Tampei. De-a lungul zidurilor se aflau mici turnuri de aparare. In interiorul zidului de sud s-a descoperit urma unor mici incaperi ce au generat ipoteza ca cetatea ar fi de epoca preromanica”. În cetate mai exista o fantana adanca si o capela. Faptul ca din trei parti fortificatia era inconjurata de prapastii, iar a patra era bine aparata, faceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetati din Transilvania si Europa (de fapt, n-a fost ocupata niciodata, decat prin tratate).

Era deservita de o zona scheiana din vale, numita Cutun, de care era legata prin Drumul Cavalerilor. Costantin Lacea spunea prin 1910 ca „si astazi populatia romaneasca, in frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei si cea a Costitei), condusi de Junii Curcani, ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tampa, pe la Crucea din Cutun si petrec acolo. Batranii povestesc ca in tineretele lor se facea joc sus, in Cetatea de pe Tampa”.

Apeductul Brasovului

Potrivit inscriptiei aflate pe constructie, „Apaductul Municipiului Brasov a fost executat in anii 1891 – 1892 dupa planurile si sub conducerea Inginerului-Sef al orasului, Christian Kertsch”, cel care va construi si vila cu acelasi nume din centrul Brasovului (astazi daramata; pe locul ei se afla cladirea “Modarom” si Hotelul “Capitol”). Apa era adusa, prin tevi de otel si tigla, tocmai de la mare departare, de dupa muntele Tampa. Datorita situatiei deplorabile in care se aflau tevile, precum si costurilor ridicate de inlocuire a retelei, municipalitatea a fost obligata sa alimenteze apeductul cu apa din oras. Totusi, multi oameni continua in zilele noastre sa creada ca iau “apa de izvor” de la apeduct si vin sa isi procure cantitati insemnate… Astazi, mergand pe langa munte inspre Rapa dracului, se mai pot observa conductele de tigla sfaramate, precum si o placa memoriala ridicata altui inginer al orasului, P. Bartusch.

Poiana Brasov

Poiana Brasov (in germana Schulerau) este o statiune pentru sporturile de iarna din Romania, fiind o atractie turistica de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 partii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Cazarea este asigurata in hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, in Poiana se afla o statie de ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal.

Statiunea este de asemenea recomandata pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.

Poiana a fost din vechi timpuri destinatia drumetiilor si a practicarii sporturilor de iarna. Prima mentiune documentara a locatiei dateaza din 1427, in contextul activitatilor de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postavaru inca din 1895, iar in 1906 in Poiana a avut loc primul concurs de schi. Pana in preajma lui 1950, statiunea s-a mentinut in limitele dotarilor naturale. Doar cateva vilisoare sau cabane puteau fi zarite ici-colo. In 1951, la Poiana Brasov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarna. Cu aceasta ocazie, se da in folosinta un modern hotel al sporturilor si primul teleferic – Poiana-Postavarul – pe o lungime de 2.150m. Urmeaza apoi alte si alte amenajari si dotari, care au adus Poiana la infatisarea cu care o cunoastem astazi.

CETATUIA

Construita in varful unui deal in anul 1395, cetatea a fost una dintre cele mai puternice din Transilvania. Vechea cetate de pe dealul Sf. Martin a fost distrusa in anul 1529.
Pe la mijlocul secolului al XVI-lea cetatea a fost refacuta de catre generalul conte Arko, capatand in marea parte infatisarea de astazi. Fortificata din nou in secolul urmator si renovata de mai multe ori, cetatea s-a dovedit a fi un adapost sigur mai ales pe timpul rascoalelor din perioada principelui Rakoczi. Cheltuielile mari de intretinere au determinat orasul sa daruiasca cetatea imparatesei Maria Tereza. Cetatea a intrat apoi in posesia statului si a avut diverse destinatii – inchisoare pana in 1954, depozit de arhiva (pana in 1975), iar dupa restaurare, in anul 1981 va deveni complex turistic.
Astazi cladirea adaposteste un restaurant cu specific romanesc, nu foarte popular.

Cetatea de la Pietrele lui Solomon

Este o fortificatie antica aflata pe teritoriul Brasovului. Se afla situata in zona „Intre Chietri”, cu vedere directa inspre nord-estul Tampei si cu dealul Stejeris — in ambele locuri fiind regasite alte vestigii dacice. Avea rol de refugiu pentru populatia daca a asezarilor civile dimprejur.

Primele sapaturi arheologice dateaza din anii 1913, fiind efectuate de catre cercetatorul Julius Teutsch. Alte lucrari au fost facute in anii ‘50 (de catre A. D. Alexandrescu si I. Pop) si in anii ‘80 (de catre Fl. Costea, el publicand si un amplu studiu pe aceasta tema).

In urma acestor cercetari s-a putut constata o continua locuire a cetatii pe intreaga durata a neoliticului, epocii bronzului si cea a fierului. Cetatea era compusa dintr-o incinta imprejmuita cu ziduri dacice, val de pamant si palisade. Aceasta din urma este presupusa a fi avand rol de drum de rond pentru straji ori platforma pentru lupte. In incinta fortificatiei se mai afla si un turn-locuinta. Dupa o vreme, constructiile s-au inmultit prin terasarea unei parti a incintei. In acestea s-au descoperit urme de ceramica — atat comuna cat si de lux — precum si obiecte de fier. Totodata s-a semnalat existenta unei cisterne sapata in stanca, pentru apa ori provizii.

Tot prin metode arheologice a fost stabilit si sfarsitul cetatii, care s-a petrecut in timpul razboaielor daco-romane.

Astazi, zona care se afla cetatea este de nerecunoscut, pe locul acesteia aflandu-se una din mesele junilor iar pe una din laturile turnului gasindu-se cateva trepte de piatra.

COROANA DE AUR

Cel mare han din oras era Coroana de aur (str. Muresenilor nr. 12), despre care aflam din documente ca a fost reamenajat in 1860 si renovat in 1873.
Hanul era situat pe strada Vamii, principala cale de acces in interiorul cetatii pentru ca pe aceeasi strada se afla vama orasului, punct de tranzit obligatoriu pentru negustorii si strainii care intrau in cetate.

Casa Muresenilor

S-a infiintat in anul 1968, ca urmare a donatiei facute de urmasii familiei Muresianu. Ei puneau astfel in opera testamentul cultural al lui Iacob Muresianu, oferind statului roman, in vederea organizarii unui muzeu, spatiul necesar, o foarte valoroasa colectie de mobilier, pictura, sculptura si mai ales o arhiva de o inestimabila valoare culturala, numarand peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in viata culturala si politica a vremii lor.
Arhiva Muresenilor este una dintre cele mai bogate si importante arhive de familie. Conducind timp de mai bine de o jumatate de secol “Gazeta Transilvaniei”, Muresenii au corespondat cu toti fruntasii politici ai vremii lor, atit din Ardeal cit si din celelalte provincii locuite de romani. Pe linga corespondenta politica, in Arhiva Muresenilor se gasesc – sporindu-i valoarea culturala – numeroase manuscrise ale Muresenilor si ale corespondentilor ziarelor conduse de ei. Atrage atentia si prezenta documentelor legate de istoria Imnului national “Desteapta-te, Romane”, creatie a nemuritorului Andrei Muresanu.Muzeul “Casa Muresenilor” se indreapta spre transformarea intr-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalitati brasovene. In 24 iunie 2006 s-a deschis Casa “Stefan Baciu”

Cerbul de Aur

„Cerbul de Aur” este un festival brasovean de traditie, care aduna pe scena sa tinere talente si valori internationale. Festivalul a fost organizat pentru prima data in 1968, la dorinta expresa a guvernului roman , ce voia sa demonstreze Vestului ca Romania este o tara deschisa. Patru ani mai tirziu, Ceausescu a desfiintat Cerbul, prin urmarile celebrelor sale teze din aprilie. Urmatoarele sapte editii au fost tinute intre 1992 (an in care a fost prezentata si legenda Cerbului de Aur) si 1997. Ultimele editii s-au desfasurat intre 2001 si 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebritati, atat ca si concurenti (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cat si pentru a sustine concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzandu-se in direct la Televiziunea Romana. In 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmand sa se recupereze in 2008.

HANUL CERBUL DE AUR

Hanul Cerbul de Aur se gasea pe strada Lunga la numarul 5 si era unul dintre cele mai mari hanuri din suburbii. In acest han a poposit Alexandru Ioan Cuza in drumul sau spre exilul din Germania (26 februarie – 4 martie 1866)

Piata Sfatului

Piata Sfatului era locul in care se organizau targurile periodice in Evul Mediu si in epoca moderna. Datorita rolului comercial al Brasovului, alaturi de comerciantii sasi si romani, in Piata Sfatului se intalneau negutatori veniti dinTarile Romane si Ungaria. Marfurile erau vamuite langa poarta care se afla in capatul strazii Vamii (strada Muresenilor astazi) de unde se ajungea direct in piata. Magistratul si functionarii orasului vegheau la respectarea ordinii din piata, in sensul ca, fiecare comerciant trebuia sa-si aseze marfa in locul stabilit de Consiliul Orasenesc. Astfel, existau mai multe targuri si siruri in piata si vecinatatea acesteia: Targul Boilor, Targul Cailor, Targul de Peste, Sirul Inului, Sirul Graului, Sirul Fructelor.
In Piata Sfatului, Muzeul memorial “Casa Muresenilor” aminteste de primul ziar politic al romanilor aparut in 1838, “Gazeta de Transilvania”, iar in apropiere, Liceul “Andrei Saguna” zidit in 1850, de prima compozitie a lui Ciprian Porumbescu “Crai nou”.

Turnul Alb

Turnul Alb tine de fortificatiile exterioare ale Brasovului medieval fiind situat pe un varf de stanca al dealului Warthe. Turnul Alb are un plan de semicerc inchis, avand partea rotunjita indreptata spre deal, inalta de 18 m, iar partea sudica spre oras, inalta de 20 m. In interiorul Turnului Alb existau cinci nivele de galerii de lemn pentru aparatori si paznici. Partea superioara a turnului era prevazuta cu creneluri. Intrarea in Turnul Alb se realiza pe o scara mobila, printr-o usa in partea dinspre oras a turnului. Aprovizionarea turnului cu provizii si munitii se efectua din Bastionul Graft, situat in dreptul Turnului Alb ca un pod peste canalul Graft catre fortificatiile interne. Potrivit vechilor cronici, Turnul Alb s-a construit in anul 1494 sau chiar 1460. Turnul Alb era repartizat spre aparare breslelor de cositorari si aramari. In anul 1678 breasla cositorarilor a rascumparat obligatia de aparare a turnului, numarul mesterilor fiind mult mai scazut. In 1689 focul dus de vantul puternic a cuprins si Turnul Alb care a ars, fiind renovat abia in anul 1723. Alte restaurari 1902, 1974, 2005.
Indiferent de sezonul ales, vizitatorii Brasovului au oportunitatea de a asista la evenimente culturale. De exemplu, aprilie este luna Festivalului International de Arta Contemporana. Apoi, in prima duminica de dupa Pastele Ortodox are loc sarbatoarea Junii Brasovului. Locuitorii din Scheii Brasovului, imbracati in costume pitoresti si organizati in sapte grupuri, defileaza calare prin oras, dupa care se iau la intrecere in aruncarea buzduganelor. Luna mai este luna in care are loc Festivalul International de Arta Fotografica si Festivalul de Jazz si Blues. In august, Brasov devine timp de o saptamana capitala europeana a muzicii pop in Piata Stafului unde are loc Festivalul International Cerbul de Aur. Aici s-au lansat Julio Iglesias, Jacques Hustin, Helena Vondrachkova si altii. Ray Charles, Kenny Rogers, Jimmy Smith, Toto Cutugno sunt numai cateve nume care au concertat pe scena festivalului. La inceputul lui decembrie, grupuri din toate colturile lumii vin sa ia parte la Festivalul Zapezii.

Turnul Negru

Constructia dateaza din prima faza de ridicare a zidurilor cetatii (sfarsitul sec. XIV, inceputul sec. XV). Zidaria turnului are o inaltime de peste 11 metri. Accesul se facea pe o poarta situata la 2 metri inaltime fata de baza. Legatura intre fortificatiile orasului si turn se realiza printr-un pod mobil. Acoperit initial cu un acoperis in forma de piramida, Turnul Negru a fost lovit de un traznet in 23 iulie 1559. De aici vine si numele sau. In 1696 turnul a fost lovit din nou de traznet. In timpul epidemiei de ciuma din 1756, se pare ca Turnul Negru a fost folosit ultima data ca adapost si punct de paza pentru paznicii cordonului sanitar din jurul orasului. Timp de 200 de ani acest monument a suferit o degradare continua, fiind renovat numai la sfarsitul deceniului trecut. Noul acoperis de sticla este inca un subiect controversat in Brasov. Din 2001 Turnul Negru a fost redat circuitului turistic prin deschiderea unei expozitii despre armamentul din secolul XVII.